Butasi altoiti muscat de hamburg

7 lei/butas; la cantitati mai mari pretul este negociabil;

Soiul muscat de hamburg

Strugurii sunt mari, ramurosi, cu ramificatiile secundare foarte dezvoltate. Pedunculul este lung si erbaceu, la fel si restul ciorchinelui. Boabele sunt mari, carnoase, crocante, cu gust puternic de muscat si acoperite cu un strat gros de pruina. Īn cultura se īntalnesc doua biotipuri de Muscat de Hamburg: un biotip cu boabe sferice, usor ovale, colorate uniform īn negru-albastrui, considerat cel mai valoros, si altul cu boabe elipsoidale, colorate neuniform īn rosu-violaceu, mai putin valoros. Perioada de vegetatie mijlocie este de 165-170 zile, timp īn care necesita o temperatura globala de peste 30°C. Are o crestere vegetativa puternica si fertilitate buna, 50-60% din lastari fiind fertili. Este sensibil la meiere si margeluire, fenomene care se manifesta puternic spre varful ciorchinilor. Īn anii cu conditii climatice nefavorabile, īn timpul īnfloritului, florile nu leaga si cad īn masa, acesta constituind defectul major al soiului Muscat de Hamburg. Rezistente biologice: mijlocie la ger (-18°C); slaba la seceta; foarte sensibil la mana, fainare si putregaiul cenusiu al strugurilor. Īn zonele de ses este puternic atacat de molii. Muscat de Hamburg are nevoie de multa caldura si insolatie. De aceea se cultiva īn conditii bune īn podgoriile din zonele colinare subcarpatice. Prefera solurile usoare, bine aprovizionate cu substante nutritive si apa. Pentru asigurarea polenizarii suplimentare, īn plantatii se asociaza īn sortiment biologic cu soiul Cinsault: 2 randuri de Muscat Hamburg, 1 rand de Cinsault cu care se aseamana la struguri. Necesita taiere lunga cu 8-10 ochi a coardelor, forma de conducere recomandata fiind capul īnaltat dr. Guyot. Taierea īn cepi de rod duce la diminuarea productiei. Īncarcatura la taiere este de 12-15 ochi. Īn Romania soiul Muscat de Hamburg este cultivat pe o suprafata de aproximativ 2.900 hectare. Īn conditiile eco-climatice din Romania, maturarea strugurilor se realizeaza cu 10-15 zile dupa Chasselas dore (soi de epoca a IV-a). Īn sudul tarii, maturarea strugurilor īncepe īnca pe la finele lunii august, iar īn podgoriile subcarpatice īn tot cursul lunii septembrie. Productiile obtinute sunt mijlocii (10-14 t/ha), din care 60-70% reprezinta productia marfa. Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este redusa (10-15 zile), dupa care boabele se zbarcesc si pierd din aroma. La maturarea deplina, strugurii acumuleaza cantitati mari de zahar (160-170 g/l), aciditatea ramane echilibrata (4,5-5,5 g/l H2SO4), īncat strugurii sunt vinificabili, obtinandu-se vinuri usoare de masa.


butasi vita de vie, butasi vita-de-vie breaza buzau, butasi vita de vie breaza buzau, butasi vita-de-vie pret 5 lei butasul, butasi vita de vie pret 5 lei butasul, afuz ali,tamina,coarna neagra,chasselas,moldova,italia,victoria,cardinal,muscat de adda,muscat de hamburg,feteasca neagra,feteasca regala,cabernet sauvignon,muscat ottonel,tamaioasa romaneasca,merlot,riesling,sauvignon blanc